INTERVIEW // Barna Nemethi: din culisele All Hollow

About a month ago, caught between TIFF and my Newswriting course, I came up with what I thought to be a brilliant idea. The All Hollow #4 Spring Issue was about to launch in Cluj and I was looking forward for the party, as it  marked the end of a very busy and chellenging week and I couldn’t wait to party accordingly.

To make the wait seem shorter, on Tuesday, I wrote a humble Facebook message to Barna Nemethi, the editor-in-cheif of AH Magazine; a message that I thought would end up unread and unanswered. But by Friday morning, there it was, black on white: Barna agreed to meet up with me for a short interview.

After my-oh-so-obvious-happy-dance, I started to realise that it was impossible for me to see him that  day, being caught as a jury member at a theatre festival. I wrote him back, feeling like I’ve missed a cool opportunity.,, But Barna kindly replied that he can answer my questions via e-mail and after my second-oh-so-obvious happy dance here it is! I hope you’ll like this interview just as much as I do. Sorry it is Romanian only, I will try and translate the next ones!

___________________________________________________________________

Iulia: ____ Ați ajuns la numărul 4. (La cât mai multe înainte!) Ce s-a schimbat la revistă de la numărul pilot până în prezent?

Barna: S-au schimbat foarte multe dar în același timp nu s-a schimbat mai nimic. Cele 5 numere (incluzând pilotul) sunt doar începutul și vrem să schimbăm și să facem încă foarte multe lucruri. Când am decis ca All Hollow să intre pe print am sărit cu capul înainte și primele schimbări au fost adaptări pragmatice la ceea ce presupune de fapt să scoți o revistă. Am învățat din mers. S-a dovedit că cere foarte multă muncă, o concentrare și un efort constant pentru a păstra un standard de calitate la o periodicitate clară, trimestrială. Printre schimbările cele mai vizibile sunt grosimea și un reach al contentului mult mai mare decât la început. După primele numere, oamenii au început să înțeleagă un pic mai bine ce vrem să facem și deschiderea, atât locală, cât și internațională, a fost copleșitoare. Până la urmă de asta reușim să umplem 300+ de pagini cu un conținut relevant. Oamenii vor să facă parte dintr-un proiect special, fie să-l citească, fie să-l creeze. În rest, avântul, inconștiența, entuziasmul și dedicarea noastră e la fel de mare ca la primul număr. Asta sper să nu se schimbe niciodată.

946869_538210606237008_1372882696_n

____Ca să fiu sinceră, mereu am fost curioasă să aflu de ce e scrisă în totalitate în engleză.

B: Destul de simplu; pentru că vrem să încurajăm consumul de content românesc și în străinătate. Gândește-te, de exemplu, când deschizi un Daze and Confused sau un Dansk: găsesti acolo articole și profile pieces despre oameni extrem de locali, care fac parte din comunități precise la care nu ai avea altfel acces. De ce artiștii noștri nu ar fi la fel de interesanți ca ai lor? Eu cred foarte mult în efervescența și în particularitatea conținutului românesc și balcanic. Iar dacă doar prin faptul că îl facem în engleză reușim să-l expunem mai mult, de ce nu? De ce să nu citească New Yorkul despre Luminița Gheorghiu sau românii despre Bry Webb?

____Dacă s-ar introduce în DEX sintagma All Hollow, ce ți-ar plăcea să vezi scris la definiție?

B: Sincer, nu știu dacă aș ține neapărat ca All Hollow să apară în Dex. All Hollow este până la urmă o referință în sine și un agregator de referințe ca revistă. Însă, dacă ar fi într-un dicționar de referințe atunci cuvintele cheie ar fi: join, or die; pop culture; they will like us when we win; unfuck the future; write drunk, edit sober.

____Cum se desfășoară o zi ca Editor-in-Chief la AH, în plină perioadă de producție”?

B: Aș zice că e un amestec de haos organizat. Sunt două etape principale ale “producției”. Prima parte constă în producerea materialelor. Fie că sunt producții proprii sau commissions către colaboratori, trebuie să generăm content original care să umple revista. Asta înseamnă că, pe lângă ce primim de la submissions, ne asigurăm că avem măcar o parte din revistă rezervată pentru materiale pe care ni le dorim foarte tare, făcute de oameni cu care dorim să lucrăm foarte mult. Până la urmă, de obicei se produce, direct sau indirect, conținut dublu decât ce intră în final în revistă. Vrem mereu să avem de unde alege și să fim siguri că publicăm ce e mai bun din tura respectivă de creații. A doua parte e expunerea tuturor materialelor obținute astfel, tăieri, scurtări, schimbări, ordinea. Încerc să fac destul de mult research ca să direcționez materialul în așa fel încât să iasă cât mai mult în evidență ce au vrut colaboratorii să facă dar păstrând direcția generală a revistei. Pe scurt, o zi plină este fie una la birou, în fața unui ecran, citind un text sau alegând poze, întreruptă de câteva întâlniri la o cafea, fie una în studio, în față unui aparat foto.

____Dar cine este Barna când nu e Editor-in-Chief?

B: Ahh, dracu știe. Hollow e deja un reflex pentru mine. Și când sunt la un alt job sau lucrez pe altceva, o parte din mine mereu se gândește mereu dacă ce văd sau aud acum e destul de interesant pentru Hollow. Altfel, business as usual la Griffon&Swans, unde facem creative work pentru tot felul de companii și artiști. Mi s-a spus că sunt un workaholic și că nu e deloc sexy, dar na, ce să-i fac, dacă am o părere despre orice.

600684_10151411014679191_914310838_n

____Dintre toate persoanele care te inspiră, în mâna căreia ți-ar plăcea să vezi un număr din All Hollowși de ce?

B: Jon Stewart, Kanye, Mary Kate & Ashley Olsen, Mila Kunis, Ashley Smith, Seth Rogen, James Franco, Alison Moshart, Jack White, Josh Homme!! Oh my God, Josh Homme! Să ajungă revista la toți pentru că vreau foarte tare să scrie, să se pozeze și să contribuie în ea. Și o copertă cu Josh Homme.

____Am avut onoarea de a o asculta pe Luminița Gheorghiu la un Q&A Session în cadrul TIFF și una dintre colegele mele a întrebat-o despre colaborarea cu voi. Ea a spus că i s-a părut o experiență prin care orice actor ar trebui să treacă ca să învețe cum să transmită o poveste fără vorbe… Ce ai învățat tu de la Luminița Gheorghiu, lucrând împreună pentru pictorial și scurtmetrajul The Matriarch?

B: În primul rând, Luminița este o persoană care emană talent și emoție din fiecare por și moleculă a ei. Dar gândul cel mai pregnant cu care am rămas în urma acestei colaborări este că încrederea este cea mai importantă calitate care poate să existe pe platou. Trebuie să-ți imaginezi că Luminița nu s-a uitat o singură data în oglindă cât timp am filmat și pozat pentru The Matriarch. Am vorbit mult, am discutat conceptul, după care s-a lăsat cotropită de personaj și a preluat vicisiunile mele fără urmă de dubiu. Asta am învățat, să am încredere în oamenii cu care lucrez. Dacă nu am încredere în ei, mai bine o lăsăm pe altă dată.

941279_527544037293047_1155730601_n

____Hai să vorbim puțin despre The Matriarch. Fiind primul scurtmetraj care însoțește lansarea unui număr din revistă, cum a fost el primit de către public?

B: O să încercam să avem un scurt metraj pentru fiecare dintre numerele viitoare. Nu știu încă dacă o să reușim, dar asta e ambiția și sper că planetele să se alinieze favorabil. The Matriarch a fost primit foarte bine, în sensul în care a stârnit cel puțin un pic de controversă. Echipa din spatele conceptului este probabil cea mai bună echipă în momentul de față din România, vorbesc acum de Alex Abagiu și Ovidiu Buta. Pentru foarte mulți a fost destul de șocant să-i vadă într-o execuție atât de violentă. Dar pe lângă munca lor absolut impecabilă în mainstream fashion, oamenii ăștia sunt niște artiști care știu să exprime și partea întunecată a minții lor. În rest, ca majoritatea lucrurilor pe care le facem, ne gândim abia după publicare la cum e primit, și încă a trecut prea puțin timp ca să ne dăm seama, dar pare de bine.

____Eu – și nu numai – am fost extrem de entuziasmați când am aflat că lansarea All Hollow #4 va avea loc la Cluj. Cum de ne-ați ales pe noi să fim primii care răsfoiesc ediția de vară a revistei?

B: Eu sunt un mare fan al descentralizării. Bucureștiul nu înseamnă România. Asta spune multe, și de bine și de rău, dar cred foarte mult că un proiect de genul All Hollow trebuie să fie flexibil și trebuie să fie împărțit. Nu cred în comunități închise de hateri sau bisericuțe, în care ne simțim confortabil și în siguranță și publicăm și citim revista noi între noi. Cred că atunci când faci un produs trebuie să te expui și să faci asta nu numai cu oamenii pe care îi cunoști sau care te cunosc. Pentru noi, intrarea în Cluj a fost făcută de Lucian Broscățean. La un moment dat, foarte la început, i-am scris că am vrea să facem un film scurt cu hainele lui, că suntem fani. De aici a pornit o prietenie foarte frumoasă prin care am început încet, încet să descoperim o grămadă de lucruri frumoase în Cluj. Numărul de vară vroiam să-l lansăm altundeva decât în București și Clujul a fost o alegere destul de firească. Festivalul Internațional de Film Transilvania a ajutat și el desigur, dar nu zic nu nici Festivalului de la Sibiu tura viitoare.

993790_528834403830677_2069224871_n

____Care e părerea ta despre industria creativă din Cluj?

B: Mi se pare o industrie tânără. Și asta e foarte bine. Sunt oameni care nu sunt expuși atât de mult zgomotului și excesului din București, nu au presiunea să cadă atât de mult în superficial. Totuși, de multe ori sunt poate un pic prea intransigenți față de capitală. Mi se pare că, ar avea de învățat un pic măcar pe partea tehnică și logistică. Dar îmi doresc foarte mult ca industria creativă din Cluj să explodeze și să devină competitivă. Bucureștiul are nevoie de partener de joacă.

____Presupun că imediat începeți munca pentru următorul număr. Ce ar trebui să facă un tânăr scriitor / jurnalist / artist vizual ca să colaboreze cu AH? (Pe baza căror criterii alegi ce intră în revistă?)

B: În primul rând trebuie să creeze content original. Fie că e vorba despre un interviu, un shooting, o poezie, un colaj, orice. Să aibă cap și să aibă coadă. După care trebuie să ne trimită contentul până în deadlineul issueului respectiv. Dacă cineva are nevoie de ajutor poate să ne scrie oricând un email și vom încerca să-i conectăm cu alți artiști care vor să se alăture ideii. Până la urmă, scopul principal e să facem artiștii să se cunoască între ei și să se scoată unul pe altul din confortul și lenea lor și să încerce să își împingă limitele. Pentru cei interesați, am încercat să scriem un  mic guideline aici.

Yours truly, Julls ♥

Follow on Bloglovin

Follow Me on Pinterest

Advertisements

Let's talk!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s